Table of Contents

Proiectul de diplomă

Ce este o lucrare bună?

Lucrarea trebuie să fie într-o formă bună, să fie valoroasă, pentru a fi susținută în iulie. Altfel, amânăm pentru susținere în septembrie. Nu este nici o problemă asta; e un lucru bun pentru că veți aduce proiectul și lucrarea într-o formă cât mai bună.

Pentru a fi într-o formă bună, lucrarea trebuie să prezinte foarte bine și convigător motivația proiectului și obiectivele proiectului. Adică răspunsurile la întrebările “De ce?” și “Ce?”:

  1. De ce este relevant proiectul? (de ce este relevant domeniul proiectului, ce creșteri sau evoluții determină rezolvarea proiectului)
  2. Ce neajunsuri există (pe care proiectul le va rezolva)? (Ce aspecte din domeniul proiectului nu există implementate/dezvoltate? Ce aspecte sunt rezolvate ineficient sau neoptim? Ce aspecte merită îmbunătățite?)
  3. De ce alte proiecte nu le rezolvă? (Ce alte proiecte/abordări/idei sunt dezvoltate? Ce rezolvă fiecare? Ce nu rezolvă și își va propune proiectul curent să rezolve?)
  4. De ce sunt relevante neajunsurile/problemele? (Cum va fi soluționarea lor utilă utilizatorilor? Care vor fi beneficiarii acestei soluții? Cum le va face viața mai bună?)
  5. Ce soluție propui? (Ce propui cu adevărat? Ce abordare/idei propui? - nu detaliere de utilitare și tehnologii, e importantă abordarea/ideea)
  6. Ce obții în final? (Care sunt obiectivele proiectului/soluției/abordării/ideii? Care vor fi rezultatele sale (palpabile)? Ce va exista în final ce până acum nu exista?)
  7. De ce este soluția propusă (cea) mai bună? (De ce altă abordare/idee nu ar fi mai potrivită?)
  8. Ce diferențiatori are soluția (față de alte soluții)? (Cum te compari cu alte soluții? Dacă alte soluții/abordări rezovlă aceeași problemă cum te compari cu ele, ce aduci în plus? Dacă nu există soluții pentru problema curentă, insistă pe problemă și pe faptul că doar tu o soluționezi în modul pe care-l consideri ce-l mai potrivit.)
  9. Ce cazuri de utilizare sunt avantajoase pentru soluție? (Care sunt scenariile de utilizare în care soluția este relevantă și este folosibilă? De ce în aceste scenarii soluția propusă este superioadă altora? - scenariile sunt o întârire a diferențiatorilor)

Observați că este mai puțin important răspunsul la întrebarea “Cum?”. Implementarea e relevantă, dar contează rezultatul (“Ce?”-ul). Demonstrarea relevanței se face prin evaluarea rezultatelor (cel mai bine să fie comparativă: before/after, comparație cu alte soluții) pe diverse criterii: performanță, spațiu ocupat, memorie folosită, ușurință în utilizare, portabilitate etc. Grafice, tabele, rezultate numerice sunt foarte importante în evaluare pentru a demonstra utilitate soluției.

În măsura în care proiectul/lucrarea nu răspunde într-un mod convingător la întrebările de forma “De ce?” și “Ce?”, atunci trebuie să mai lucrați.

Cu circa 3-4 săptămâni înainte de predarea lucrării e util să începeți să structurați documentul/lucrarea. Pentru început, să puneți la un punct o structură a documentului lucrării de disertație (table of contents) pe care să îl completați apoi iterativ: întâi titluri de secțiuni, apoi cuvinte cheie, apoi idei principale, apoi idei de figuri, grafice, apoi scris text. Încă de la început insistați pe răspunsul la întrebările de mai sus; dacă răspunsul la întrebări este neconvigător, trebuie să găsim funcționalități sau cazuri de utilizare suplimentare care să facă proiectul relevant. Folosiți un document Google pentru că va fi ușor de adăugat comentarii în cadrul documentului.

Să aveți în permanență răspunsul la întrebări de forma “De ce?”. Adică să-i fie clar cititorului:
  • De ce este util proiectul tău?
  • De ce este nevoie de funcționalitățile X și Y în proiect?
  • De ce ai ales tehnologia X, Y sau Z?
  • De ce ai luat o anumită decizie de proiectare sau implementare?
  • De ce vorbești despre subiectul X?
  • De ce vorbești despre subiectul X acolo/în acel loc?
  • Cu ce este util subiectul X în cadrul lucrării?
  • Care parte/componentă/atribut al subiectului X este cel mai relevant în cadrul lucrării?

Structură lucrare de diplomă

Lucrarea de diplomă, la fel ca alte lucrări științifice, urmează, de regulă, următoarea structură:

La partea de State of the Art/Background + Related Work + Motivație + Cazuri de utilizare, poate fi avut în vedere următorul plan:

Organizare pe capitole

Faceți titluri de capitole și de secțiuni non-generice. Nu spuneți “Arhitectura proiectului”, spuneți “Componentele sistemului LiSA”; fiți preciși în exprimare. Nu spuneți “Implementare”, spuneți “Implementarea funcționalităților de video streaming” etc.

Înainte de a începe o nouă secțiune sau capitol trebuie să fi anticipat secțiunea/capitolul. Adică, în secțiunile anterioare trebuie să fie prezentat cadrul și motivația prezentării acestui nou capitol: dacă trebuie să vorbesc despre un modul de import dintr-o bază de date în alta, trebuie inainte să precizez de ce este nevoie de așa, la ce este util, în ce context activează. Trebuie ca cititorul să nu fie luat prin suprindere de un capitol nou; acesta trebuie să vină natural și să fie bine motivat, să nu prezentați lucruri doar de dragul de a le prezenta.

Nu este nevoie de o împărțire strictă pe 5-6 capitole: Introducere și motivație, Prezentare generală, Arhitectură și proiectare, Implementare, Testare și evaluare, Concluzii și dezvoltări ulterioare. Puteți face mai multe capitole sau altă structură. Mai ales legat de capitolele de “Arhitectură și proiectare” și “Implementare”.

Introducere

În capitolul de introducere trebuie să prezentați motivația proiectului. Trebuie să reiasă cât mai bine la ce este util proiectul. Trebuie să răspundeți la întrebarea “De ce?”. Oricine citește acel capitol trebuie să prindă din primele paragrafe ceea ce ați făcut și să fie convins că este util ceea ce veți prezenta în continuare; să fie clară ideea și descrierea proiectului din primele 3-4 paragrafe. În general în introducere veți avea:

În capitolul de început introduceți gradual noțiunile. Un astfel de capitol trebuie să poată fi parcurs și înțeles și de cineva cu o pregătire tehnică redusă.

Stăpânul vostru este cititorul vostru. Documentul trebuie să fie ușor de parcurs și de înțeles. Puneți-vă în pantofii cuiva care nu știe despre ce este vorba, poate un continuator al proiectului vostru – cineva care îl parcurge, e interesat, se uită la capitolul de “Concluzii și dezvoltări ulterioare” și vrea să îl continue. Trebuie să capete cât mai mult know how din parcurgerea documentului vostru. Gândiți-vă la cititorul vostru. În mod ideal, veți da lucrarea voastră cuiva care nu are legătură cu proiectul și îl/o veți întreba: “Înțelegi ce zic acolo?”

Apare adesea o confuzie legată de “State of the Art” și “Related Work”. “State of the Art” se referă, de regulă, la nivelul curent de dezvoltare: care este starea curentă a domeniului, unde ne găsim, care este contextul. “Related Work” se referă la activități curente, similare abordării noastre, care încearcă să împingă state of the art-ul la următorul nivel. “State of the Art” se referă la stare/stadiu. “Related Work” se referă la acțiuni/activități.

Implementare, testare și evaluare

În mod tipic (nu e musai să fie tot timpul) un proiect răspunde la trei cerințe:

  1. să meargă (funcționalitatea nouă să existe și să funcționeze – să pornească aplicația, să rezulte ceva din rularea ei)
  2. să meargă corect (conform specificațiilor)
  3. să meargă repede, eficient, scalabil (adică să fie performant, să fie comparat cu alte soluții)

Prima cerință (funcționalitățile) este prezentă în capitolul/capitolele de “Implementare”. Celelalte două sunt prezente în capitolul/capitolele de “Testare și evaluare”. A doua este vorba de testare, cealaltă de evaluare.

Testare înseamnă un test din care rezulta DA sau NU, checked sau non-checked, passed sau failed. Adică dacă acele funcționalități au fost implementate corect.

Evaluarea rezultă în procente, timpi, cantitate. Poate fi vorba de viteză, de overhead, de resurse consumate, de cât de bine scalează pe un număr de procesoare. Aici apar tabele cu procente și rezultate numerice și grafice. În mod obișnuit, aici se fac comparații și teste comparative cu alte proiecte similare (dacă există) și se extrag puncte tari și puncte slabe.

Evaluarea spune cât de bine merge aplicatia. Ții cont de avantajele pe care le-ai menționat și demonstrezi viabilitatea abordării / aplicației, de dorit prin comparație cu alte abordări (dacă se poate). Folosești niște criterii de evaluare care să demonstreze acest lucru (overhead, memorie ocupată, timp de rulare, ușurință în utilizare etc.). Cuvântul cheie la evaluare este “metrică”: trebuie să ai noțiuni măsurabile/cuantificabile. Dacă nu numere, măcar niște calificative (o scară valorică).

În evaluare, explicați datele, tabelele și graficele pe care le prezentați și insistați pe relevanța lor: spuneți ceva de genul “e bine așa pentru că …”; explicați cititorului nu doar datele ci și semnificația lor și cum sunt acestea interpretate. Și din această semnificație și interpretare să rezulte că proiectul vostru este bun.

Parte de rezultate are cam 3 pași:

  1. Prezentarea rezultatelor în formă de rezultate numerice, tabele, grafice.
  2. Explicarea acestor rezultate: ce depinde de ce, ce înseamnă o valoare față de altă valoare.
  3. Interpretarea rezultatelor: Ce semnificație au în final rezultatele? De ce sunt rezultatele așa cum sunt? Ce concluzii pot fi trase pe urma acestor rezultate? Cum putem folosi mai departe aceste rezultate

Dezvoltări ulterioare

Cele trei cerințe de mai sus (să meargă, să meargă corect, să meargă repede) constituie punctul de plecare pentru capitolul de “Dezvoltări ulterioare”. Este vorba de trei tipuri de activități ulterioare posibile:

  1. Este utilă o nouă funcționalitate; de implementat.
  2. Unele funcționalități au fost testate și au probleme; există defecte, issues, neajunsuri, buguri care trebuie rezolvate.
  3. În unele scenarii de evaluare performanța este redusă sau se comportă mai slab decât soluții similare; este de dorit să fie rezolvate aceste neajunsuri pentru asigurarea unei performanțe ridicate sau comparabile sau mai bune decât alte soluții.

Concluzii

În capitolul de Concluzii nu se mai prezintă nimic legat de starea domeniului (state of the art). Se trece la propoziții afirmative despre cele realizate: În acest proiect am realizat, am implementat, am testat, am obținut. Aspecte precise legate de activitatea realizată și de rezultatele obținute. De obicei se cuplează cu “Dezvoltări ulterioare”; din activitățile realizate și rezultatele obținute, se pot extrage idei pentru dezvoltare ulterioară.

În concluzii descrieți în paragrafe: ce ați obținut, ce obiective ați avut, cum este relevant proiectul, ce rezultate ați obținut, cum ați evaluat.

Concluziile sunt în forma: trecut, prezent, viitor. Adică “ce am făcut? ce am obținut în final? cum am verificat/validat/evaluat? ce urmează să fac?”

În general capitolul de Concluzii începe cu o frază de genul “În această lucrare am realizat/obținut/dezvoltat/proiectat un proiect/o aplicație/o soluție/o infrastructură/un modul …”.

Realizare lucrare de diplomă

Template-uri

Utilitare

Exemple de lucrări de diplomă

Exemple de lucrări de diplomă (documente și slide-uri) se găsesc aici.

Exemple de lucrări de disertație

Exemple de lucrări de disertație și rapoarte de cercetare (documente și slide-uri) se găsesc aici.

Publicare fișiere

Predare lucrare de diplomă

Redactare lucrare de diplomă

Limbă și limbaj

Pentru spell checking și scriere expresivă folosiți Hemingway Editor.

Titulaturi

Număr de pagini lucrare

Citare surse

Despre plagiat

Urmăriți definițiile și indicațiile legate de plagiat aici.

Puteți face verificare de gramatică, exprimare și de plagiat pe Grammarly: https://www.grammarly.com/plagiarism-checker

Figuri, tabele și snippet-uri de cod

Anexe

Organizare idei

Recenzie lucrare

Punctuație

Concretețea exprimării

Formatare

LaTeX

Dimensionare fraze și paragrafe

Verificare anti-copiere

Lucrările sunt verificate anti-copiere. Pentru aceasta conținutul lucrărilor trebuie să fie original. O lucrare având conținut neoriginal (adică paragrafe întregi copiate și necitate) va fi respinsă.

Parcurgeți indicațiile legate de citare.

Niște recomandări legate de etica publicării găsiți aici sau (mai detaliat) aici.

Este utilă și parcurgerea acestei imagini.

Realizare slide-uri pentru susținere/prezentare

Mindset

NU VĂ APUCAȚI DE SUPORTUL DE PREZENTARE FĂCÂND SLIDE-URI ÎN FAȚA LAPTOP-ULUI. Stați undeva pe un scaun, afară, relaxați, cu o foaie și un pix în față. Gândiți-vă cum ați vinde cuiva ideea proiectului vostru, nu vă gândiți la document, nu atât de mult la CUM și CE ați făcut, mai mult pe DE CE e important și CE AM OBȚINUT. Faceți un astfel de plan pe hârtie. Luați o pauza de cel puțin 30 de minute. Iar uitați-vă peste plan? Are sens? E coerent? Are un fir narativ? E digerabil de audiență? E persuasiv? Treceți iar peste el. Apoi iar mai luați o pauză de cel puțin 30 de minute. Apoi iar uitați-vă peste plan. Abia după aceea traduceți astea pe slide-uri.

Iată cel mai mare secret al unei prezentări de succes: suportul de prezentare NU ÎL REPREZINTĂ slide-urile. Îl reprezintă ideile, cursivitatea lor, coerența. Astea NU SE FAC pe slide-uri, NU SE FAC în fața laptop-ului. Doar în faza finală, după ce ideea este coerentă, lucrurile au sens, veți traduce pe slide-uri.

Mindset-ul vostru trebuie să fie unul: să insist la fiecare pas pe DE CE am făcut (motivație, obiective) și CE AM OBȚINUT (rezultate), mai puțin pe CE AM FĂCUT și CUM AM FĂCUT.

Succesiunea ideilor trebuie să fie de la concret la abstract. Arătați întâi ceva concret: use case, un exemplu de rezultat unde vrei să ajungi, o problemă concretă, apoi prezinți ideea (de rezolvare, de proiectare, de investigare). Când prezinți concretul prima oară, audiența va înțelege ce vrei și apoi prezinți ideea ta. În general (pot fi și excepții), ordinea ideilor / slide-urilo este

  1. de ce? (nevoie / utilitate / movitație, scenarii)
  2. ce? (ce urmărim să facem, unde vrem să ajungem obiective)
  3. cum? (cum am făcut, ce pași, arhitectură)
  4. ce a rezultat? (unde suntem, ce avem, ce vrem să mai facem)

Nu trebuie (ba chiar e contra-indicat) să aveți structura slide-urilor similară cu a documentului. Documentul este o informație completă, exhaustivă care poate fi parcursă în orice mod dorește cititorul. Slide-urile (și prezentare) sunt o selecție a ideilor puse într-o formă narativă, o poveste coerentă, cu legătură între slide-uri, care “vând” audienței în primul rând IDEEA și REZULTATELE proiectului, abia apoi IDEEA DE IMPLEMENTARE sau PRINCIPIILE DE PROIECTARE.

Mindset-ul vostru nu trebuie să fie riguros și profesoral / pedagogic. Nu trebuie (ba chiar e contra-productiv) să insistați pe fiecare detaliu, să explicați fiecare parte tehnică și fiecare decizie; nu trebuie să aveți acoperire până la ultimul nivel de cunoaștere a ceea ce prezentați. Mindset-ul trebuie să fie unul de sales, de pitching, în care prezinți în linii mari idea și insiști pe IMPACT, MOTIVAȚIE, ORIGINALITATE, BENEFICII. Detaliile se găsesc în document. Prezentarea e mai mult un act de vânzare / de persuasiune a ideii proiectului vostru.

Indicații

Să îți fie clar pentru fiecare slide “Care este rostul acestui slide? Ce vreau să arăt cu acest slide?”.

Un slide = o idee. Nu puneți mai multe idei pe un slide, va fi confuzant. Titul slide-ului corespunde ideii prezentate în acel slide.

Narativ slide-uri

Slide-urile să urmeze un fir narativ cursiv. Să fie ușor pentru public să urmărească prezentarea. Asta înseamnă o structură de forma:

  1. prezentarea voastră și a proiectului
  2. contextul proiectului
  3. problema, nevoia, motivația
  4. cazuri de utilizare (use cases) cu exemple concrete care să justifice soluția voastră
  5. obiectivele, descrierea scurtă a soluției, ce vă propuneți să faceți
  6. ce există deja, plusuri/minusuri, unde se plasează soluția voastră (state of the art + beyond state of the art)
  7. cum ați rezolvat problemele, detalii de arhitectură, implementare
  8. testare și evaluare
  9. concluzii, dezvoltări ulterioare

Template-uri

Dimensionare

Organizare idei în slide-uri

Structură

Aspect

Limbă, limbaj și exprimare

Citare surse

Susținere/Prezentare lucrare de diplomă

RD: iulie 2014

Lucrarea trebuie să fie o lucrare bună pentru a putea fi susținută în sesiunea iulie: să aibă motivația clară, contribuții, rezultate și evaluare. Dacă suntem de părere că nu este încă la acel nivel, cel mai nimerit este să o amânăm pentru septembrie.

Pentru lucrările pe care agreem că pot fi susținute în iulie, să țineți cont, vă rog, de cele de mai jos:

  1. Să creați un director Google Drive pe care să-l partajați cu mine.
  2. În acel director să uploadați versiunile draft ale lucrării de diplomă și a slide-urilor (sau eventual folosiți Google Presentation).
  3. Uploadați versiuni PDF ale documentelor.
  4. * Puteți uploada versiuni diferite ale aceluiași fișier în aceeași “intrare” în Google Drive. Folosiți Right click → Manage versions → Upload new version.
  5. * Pentru recenzie voi folosi Adobe Reader pe Windows pentru a face comentarii/adnotări în fișierul PDF. Va trebui să folosiți și voi Adobe Reader pe Windows pentru a le putea vedea.
  6. În acel director creați un document în care să răspundeți la întrebările de aici. Scrieți fiecare întrebare și răspunsul la acea întrebare. Pe baza răspunsului la aceste întrebări vom decide dacă lucrarea va fi susținută sau nu în iulie. Mă anunțați de acest document ca să vin cu comentarii (direct în document).
  7. În denumirea directoarele, documentelor, fișierelor, slide-urilor etc. țineți cont de precizările de aici.
  8. Să obțineți de la secretariat fișele necesare pentru susținerea lucrării de diplomă în sesiunea iulie 2014 și să veniți să vi le semnez.
  9. Să începeți să lucrați la lucrarea de diplomă. Să țineți, vă rog, cont de recomandările din această pagină. Parcurgeți-le de mai multe ori (scuze că sunt multe și relativ neorganizate) și asigurați-vă că țineți cont de ele. Când aveți versiuni draft ale lucrării, să le puneți pe Google Drive, în directorul partajat și să mă anunțați de acest lucru ca să vin cu observații.
  10. Pentru predarea și susținerea lucrării, aveți în vedere precizările de pe wiki.cs.pub.ro. Veți face parte din comisia 1.
  11. După definitivarea lucrării (sau, mai bine, în timpul lucrului) să realizați slide-uri pentru prezentare. Fie folosiți Google Presentation și atunci le puneți direct în directorul partajat Google, fie folosiți Office/LaTeX Beamer și apoi le publicați în acel director. În realizarea slide-urilor țineți cont de precizările de aici sau aici. Mă anunțați de acest lucru pentru a veni cu observații.
  12. Să vă rezervați perioada 4-6 iulie 2014 pentru o repetiție a prezentării pentru diplomă (rehearsal). Să vă rezervați un interval de câteva ore ca să faceți prezentarea și să vedeți și prezentările altora.
  13. Alte detalii legate de susținere sunt aici.

RD: septembrie 2014

Lucrarea trebuie să fie o lucrare bună pentru a putea fi susținută în sesiunea septembrie: să aibă motivația clară, contribuții, rezultate și evaluare. Dacă suntem de părere că nu este încă la acel nivel, cel mai nimerit este să o amânăm pentru anul viitor.

Pentru lucrările pe care agreem că pot fi susținute în septembrie, să țineți cont, vă rog, de cele de mai jos:

  1. Să creați un director Google Drive pe care să-l partajați cu mine.
  2. În acel director să uploadați versiunile draft ale lucrării de diplomă și a slide-urilor (sau eventual folosiți Google Presentation).
  3. Uploadați versiuni PDF ale documentelor.
  4. * Puteți uploada versiuni diferite ale aceluiași fișier în aceeași “intrare” în Google Drive. Folosiți Right click → Manage versions → Upload new version.
  5. * Pentru recenzie voi folosi Adobe Reader pe Windows pentru a face comentarii/adnotări în fișierul PDF. Va trebui să folosiți și voi Adobe Reader pe Windows (pe Linux nu merge) pentru a le putea vedea. Pe Linux, puteți folosi Okular pentru a parcurge recenziile, dar interfața e mai slabă ca Adobe Reader pe Windows.
  6. În acel director creați un document în care să răspundeți la întrebările de aici. Scrieți fiecare întrebare și răspunsul la acea întrebare. Pe baza răspunsului la aceste întrebări vom decide dacă lucrarea va fi susținută sau nu în iulie. Mă anunțați de acest document ca să vin cu comentarii (direct în document).
  7. În denumirea directoarele, documentelor, fișierelor, slide-urilor etc. țineți cont de precizările de aici.
  8. Să obțineți de la secretariat fișele necesare pentru susținerea lucrării de diplomă în sesiunea septembrie 2014 și să veniți să vi le semnez.
  9. Să începeți să lucrați la lucrarea de diplomă. Să țineți, vă rog, cont de recomandările din această pagină. Parcurgeți-le de mai multe ori (scuze că sunt multe și relativ neorganizate) și asigurați-vă că țineți cont de ele. Când aveți versiuni draft ale lucrării, să le puneți pe Google Drive, în directorul partajat și să mă anunțați de acest lucru ca să vin cu observații.
  10. Pentru predarea și susținerea lucrării, aveți în vedere precizările de pe wiki.cs.pub.ro.
  11. După definitivarea lucrării (sau, mai bine, în timpul lucrului) să realizați slide-uri pentru prezentare. Fie folosiți Google Presentation și atunci le puneți direct în directorul partajat Google, fie folosiți Office/LaTeX Beamer și apoi le publicați în acel director. În realizarea slide-urilor țineți cont de precizările de aici sau aici. Mă anunțați de acest lucru pentru a veni cu observații.
  12. Să vă rezervați perioada 11-14 septembrie 2014 pentru o repetiție a prezentării pentru diplomă (rehearsal). Să vă rezervați un interval de câteva ore ca să faceți prezentarea și să vedeți și prezentările altora.
  13. Alte detalii legate de susținere sunt aici.