Cidul (Le Cid), de Pierre Corneille - 1636 * Don Fernand - regele Castiliei * Dona Urraque - (Infante) Daughter of a king, in love with Don Rodrigue * Don Diego - tatal lui Don Rodrigue * Don Gormas - tatal Chimenei, general al Castiliei * Don Rodrigue - iubitul Chimenei * Don Sancho - indragostit de Chimene, rival al lui Rodrigue * Chimene - fiica lui Don Gormas * Don Arias * Don Alonse * Leonor - Governess of Dona Urraque * Elvire - Governess of Chimene - Don Gormas - foarte orgolios si lipsit de tact fata de Don Diego. In cele din urma, Don Diego este nevoit sa lase diplomatia la o parte, pentru a nu se lasa jignit. - declamatii patetice. De exemplu: dialogul dintre Don Diego si Don Gormas. Lupta interioara intre datoria de a salva onoarea tatalui sau si dragostea pentru Chimena. In lamentarile personajelor se simte, intr-adevar, ecoul tragediilor antice. - "ti-admir curajul, insa de anii tai, mi-e jale" - Don Gormas fata de Rodrigo - "se teme ca mi-a luat viata cel ce mi-a luat onoarea?!" - Rodrigo Fernando: "e contele intr-atata de van?"; "Deci? Nutreste o ravna asa saraca?"; "El vrea sa faca lege aici, la curtea mea"; Don Arias incearca sa-l apere pe Don Gormas. "Unuia ca dansul, cu fapte mari deprins, i-e greu sa se coboare ca orisicare ins" Chimena ii cere dreptate regelui. Dar regele considera ca Don Gormas isi merita soarta. Ii pare rau, totusi, ca a pierdut cea mai valoroasa capetenie. Himena si Diego vin amandoi in fata regelui. Pledoarie pentru cauza fiecaruia. Don Sancho e dispus sa il omoare pe Rodrigo pentru a castiga inima Himenei. Elvira: "mai poti iubi pe acela ce te-a lasat orfan?" Himena: "Daca-l iubesc? Il ador ca pe-o icoana. Iubirea si cu ura in suflet mi se bat si-n dusman descopar pe omul adorat" Ironia este ca Himena se zbuciuma intre aceleasi porniri. Totul din pricina tatalui ei. Apare Rodrigo in casa Himenei: "Ucide-ma, Himena, si gusta fara jale placerea mortii mele si-a razbunarii tale" [..] Himena: "Eu nu te acuz pe tine, pe mine ma deplang [..]" "Ci caut-a te pierde, cum l-am pierdut pe el" "Daca-ti sunt dusmana, nu vreau sa-ti fiu calau [..] intre noi e altul judecator suprem" R: "Ce de dureri si lacrimi ne vor costa parintii" Diego este plin de admiratie pentru fiul sau si nu vrea sa o murdareasca cu regret. "Onoare-i numai una, amorurile mii" R: "Tu ce-i iubirii sa fie tradatoare?" "Himena mea pe lume e tot ce am mai scump [..] Unica mantuire mi-o voi gasi-o-n moarte" D. ii spune ca maurii se pregatesc sa atace portul, deci nu e timpul pentru astfel de ganduri. "Mergi, dar, acolo unde te asteapta numai slava [..] De vrei sa mori, sa mori ca un viteaz." "Invinge, dar, sa vada monarhul, in sfarsit, ca ce-a pierdut in conte, in tine-a dobandit" 500 de prieteni s-au strans, la vestea ca maurii ataca portul si l-au numit drept conducator. Apoi 3000 - ceata crestea din clipa in clipa. Odata cu venirea zorilor, R. se intoarce, in aclamatiile multimii, in cetate. Se intoarce la palat, unde este asteptat de Don Fernando, regele si alaiul curtenilor. "Orisice dar din parte-mi prea mic este pentru a-ti rasplati izbanda asa cum se cuvine" "Fii Cidul, deci, de-acuma, ia numele drept faima" - stapanitor. R. nu se simte vrednic pentru aceasta cinste. R. povesteste cum i-a invins pe mauri. Iarasi se vede asemanarea cu tragediile greci, in care cate un sol sau, de multe ori, corul/corifeul relateaza niste fapte grozave. Seamana cu relatarea din Persii. Conducatorii maurilor s-au inchinat lui R. si i-au luat captiv. Regele il imbratiseaza pe R., atat de multumit este de vitejia lui. Regele ii spune Himenei ca R. a murit ca un erou, dupa izbanda, in urma ranilor din lupta. Ea lesina, aproape se da de gol. "Lesin si de placere, precum lesin de jale" - cand afla ca e viu. Cere moartea (neglorioasa) a lui pe esafod. Apoi cere moartea lui oferindu-si mana celui care-l omoara in duel. Regele e nevoit sa urmeze datinile. Dar nu se asteapta ca cineva sa cuteze sa dea piept cu R. Se ofera Don Sancho. Regele nu vrea sa participe. Il lasa pe Don Arias in locul lui. "De biruie Rodrigo, mandria-ti va infrange [..] Oricare s-ar alege, cu-acela te cununi" R. nu vrea sa se apere. Vrea sa-i inchine moartea Himenei. De data asta, Himena vine in camera sa. "Te duci sa mori?? [..] De unde spaima ta? Rodrig invins se crede, 'nainte de-a lupta?" "Eu nu alerg la lupta, ci la jertfirea mea" "Cum? Viteaz esti numai spre a-mi cauza durere? Tu, biruitorul, te lasi azi biruit??" "Indura-te de mine si scapa-ma de sila de a ma marita cu omul ce intotdeauna mi-a fost nesuferit" Astfel imbarbatat, R. e in stare sa ia in piept lumea intreaga. Apare Don Sancho cu o spada insangerata. Ea isi arata dezgustul fata de S., crezand ca l-a rapus pe R. "Sperand sa ma razbune, nevrednica ta mana pe mine ma rapune" Acum recunoaste fata de rege cat de mult l-a iubit. Ii cere sa revoce legea, sa nu-l ia pe Sancho. Ii ofera averea si vrea sa se refugieze la schit. IPOCRIZIE!!! [..] "E prea viteaz R. ca eu sa nu-l iubesc" Iar vrea sa se impotriveasca legii FFS. Regele "casatoria aceasta mai poate sa se-amane". Ii mai da un an de doliu Himenei, iar pe R. il trimite la arme. "Revino, de se poate, MAI demn inca de ea" --------------- De la curs: In Evul Mediu, spaniolii au fost ocupati de arabi, care au trecut Gibraltarul si au ajuns in Spania – a durat 800 de ani. Arabii au adus o infuzie de arhitectura si medicina. Cidul este un om tanar, care s-a remarcat ca fiind un mare conducator. Vitejie extraordinara, ineligent si intelept, in varsta de 20 de ani. L-au poreclit Cidul (cuvant arab ce semnifica “domnul”), pentru comportamentul lui omenesc. Cidul a purtat lupte vreme de 50 de ani iar aceasta este povestea sa de inceput. Rodrig, Cidul, era un tanar nobil, fiul consilierului de baza al regelui Spaniei (perceptorul fiului regelui). Tatal sau a fost provocat la ducel de alt om, care vroia sa fie el perceptor; ii arunca o manusa. Batranul tata nu putea lupta, insa isi roaga fiul. Baiatul, fara nici o ezitare, accepta sa apere onoarea tatalui. Il provoaca la duel pe don Gomez si il ucide. Exact inainte de duel, fata lui Gomez, iubita lui Rodrig abia obtinuse promisiunea pentru casatorie. Datoria ei, ca fiica era sa ceara pedepsirea ucigasului, desi il iubea. Rodrig obtine o victorie impotriva arabilor; nimeni nu indraznea sa lupte cu el . Fata nu se lasa. Se duce la Rodrig si il roaga sa lupte pentru ea – miza duelului era sa o ia in casatorie. Nu poate respinge cererea ei. Se iubesc, insa intre ei stau legile onoarei. Se crede ca se vor casatori intr-un viitor neprecizat (finalul piesei).