- S. poseda geniul comicului intr-o masura neegalata, putand merge de la comicul cel mai grotesc
pana la cel mai fin si gratios
- in majoritatea comediilor se inspira, pentru elementul faptic, din istorioare italiene
de Boccaccio, Machiavelli, Aretino, Aristo, Bandello, Cinthio
- Cei doi tineri din Verona, A douasprezecea noapte, Mult zgomot pentru nimic, 
Totul e bine cand se sfarseste cu bine sunt opere in care nu poate fi vorba de adancime, 
daca le comparam cu marile opere shakespeariene
- in ele, observatii critice de mare finete asupra omului si societatii sunt prezentate
intr-o lume de fantezie, in care se imbina in chipul cel mai natural capriciul, lirismul,
gratia, umorul, sensibilitatea delicata, poezia suava.
- daca in aceste comedii sunt numeroase momente de duiosie melancolica, impresia generala
care se desprinde din ele e luminoasa, optimista, este imbierea la viata fericita, 
caracteristica Renasterii.
- Falstaff - considerat cea mai puternica creatie comica a lui Shakespeare;
(mai aparuse si in drama istorica Henric al IV-lea)
Quickley - e tipul clasic al intermediarei de dragoste, cu siretenia si 
verbozitatea caracteristica personajului, dar slujind, de data asta o cauza morala,
pedepsirea desfraului.
- Timon din Atena - 3x3
- comic prin contrapunct - scena celor 3 "nebuni" din Lear
- comic amar, in Negustorul din Venetia; +satira cand Portia discuta despre pretendentii ei
- paralela cu Moliere
- feeriile poetice
- exista cateva idei care se regasesc adesea exprimate in comediile lui S:
condamnarea oricarei prejudecati rasiale, tendinta de eliberare a femeii si de egalitate
cu barbatul, libertatea pentru copii de a-si afirma personalitatea lor (?), toate
acestea raspunzand idealului renascentist de viata.
- procedeu foarte curent la S: crearea personajului bufonului - se regaseste in unele
tragedii; e aproape nelipsit in comedie. Adesea face din bufon purtatorul sau de cuvant,
prin gura caruia el spune societatii sau puternicilor acestei lumi adevaruri indraznete,
pe care numai aerul de nebunie cu care sunt debitate le poate ingadui.
- uneori e pur si simplu comic si spiritual, alteori incisiv, satiric, uneori el este
un adevarat filozof, exprimand gandirile profunde ale poetului si, in sfarsit, sub
aerul nebunatic, el exprima o umanitate sincera.