De la curs:
Poveste de iarna, foarte poetica.
Propero, fostul duce, plecase din Napoli, alaturi de fata sa, intr-o insula. 
Cu ajutorul unei carti de magie isi putea indeplini toate visele. 

Vazand pe mare o corabie plecata din Italia are fantezia de a aduce aceasta corabie 
pe insula – apar acolo fostii sai dusmani, Vrajitoarea era stapana insulei, dar nu 
peste puterea lui. Avand aceasta carte de magie, vede ca pe corabie se aflau dusmanii sai. 
Trimipte si un duh al binelui, pe Ariel, si provoaca o furtuna (nascocita).

Ferdinand, om tanar si ineligent, se indragosteste de Miranda, fata lui Prospero. 
Sentimentul este reciporc si vor sa se casatoareasca.

Prospero nu doreste sa se razbune pe toti dusmanii lui, care ii erau acum prizoneiri. 
Vrea doar sa-i faca sa inteleaga ca au gresit; e un om bun. Iertandu-i, le cere sa-l 
cheme in Italia, unde era duce. Ei accepta iar el arunca in mare cartea de magie.

“Adanc ranitu-m-au prin crima lor (…) Virtutea sta mai sus ca razbunarea.”

Magul devine om, bun si bland.
Pe insula ramane Caliban stapan care este un duh al raului ce vroia s-o cucereasca si el pe Miranda.

Aceasta piesa este testamentul lui Shakespeare: oamenii au nevoie de bunatate.