De la curs: Splendid studiu de caracter. Mare roman, mare luptator, un om care stie foarte bine sa-si apere drepturile si tara, Roma. Se lupta aproape singur cu armata romana. Castiga batalia cu Alba. Este un luptator cu un orgoliu imens, foarte constient de faptul ca el a invins. Se intoarce mandru de la lupta. Castiga pentru Roma hrana, aur si crede ca este foarte indreptatit sa fie si consul, omul cel mai important din Roma. Alba este locuita de o populatie care nu era la fel de constienta de datoria ei fata de oras. Organizatia politica a Romei cu tribuni din partea poporului nu sunt supusi in fata lui Coriolan. Cea mai importanta scena este cea in care Coriolan apare in fata poporului pentru a-i cere puterea de a hotari ce va face cu hrana si cu toate celelalte probleme mari. Senatul se opune, tribunii se opun. Pleaca din oras suparat pe tribuni, se duce la Alba, cei care erau dusmanii Romei. Le propune sa-i ajute sa atace Roma – act de inalta tradare fata de patria sa, spre supararea mamei sale (?), care il educase sa fie credincios Romei. Apar mama si sotia sa, mama ii aminteste cum a fost educat si ca jurase credinta. Coriolan se declara invins. Face cum doreste mama sa, ii si spune “pentru Roma ai castigat, dar pe mine m-ai pierdut definitiv”. Fostii dusmani nu-l iarta si il omoara. Va fi ucis de cel pe care-l daduse la o parte si cel care ii devenise dusman direct. Orgoliul il pierde. S-a jucat foarte frumos la Berliner Ansamble, sub conducerea lui Brecht. Fara zorzoane, mai mult pe simtiri si trairi.