Supranumit omul secolului de aur. Nascut in 498 (495), moare la 406.
S-a nascut la Colona - fiu al unui cetatean bogat - educatie aleasa, inclusiv instructie muzicala si dramatica.
A scris si el in perioada lui Pericle, cea mai buna din punct de vedere economic, dar si cultural, in care a inflorit Atena.
Rivalul lui Eschil - desi mai tanar decat acesta, el este cel care introduce cel de-al treilea actor in reprezentatia teatrala. 
Fata de Eschil, reduce elementul liric si dezvolta dialogul dramatic, imbunatatind structura piesei.
Din cele peste 120 de tragedii atribuite lui s-au pastrat doar 7.
Castiga concursurile dramatice de 24 de ori.
Una din trasaturile personajelor sale este ca destinul implacabil este estompat, fata de Eschil.
Se configureaza o noua relatie intre destin si om, atentia fiind concentrata asupra personalitatii umane, a responsabilitatii morale si a vointei de actiune.
Mult mai mult decat la Eschil se pune problema liberului arbitru. 
Eschil se formase intr-o vreme cand intreaga lume greceasca traia sub amenintarea pericolului persan, care o apasa ca o fatalitate; in timp ce Sofocle traieste foarte de tanar marile evenimente ale victoriei grecesti, o epoca in care spiritul grec priveste viata mai curajos, mai senin, are mai multa incredere in sine si nu este terorizat de spaima. => ideologie deosebita si farmec artistic unic.

Idei in opera sa dramatica:
- teatrul lui Sofocle pastreaza caracterul religios care se afla la originea tragediei.
Sofocle, insa, face un pas aditional pentru descatusarea omului - eroul sau nu se margineste la sfidare mandra, el are constiinta ca sclavia pe care destinul o impune omului poate fi inlaturata si toata actiunea dramei ne arata lupta, silintele lui disperate si curajoase de a scapa de aceasta apasare. Exemplu reprezentativ: lupta lui Oedip, d
in Oedipus Rex.
- la Sofocle, omul este centrul actiunii; despre zei se vorbeste, ii simtim undeva departe, dar spectatorul vede actiunile omului, tragismul reiese din zbuciumul sufletesc al eroilor
- condamnarea tiraniei politice - in special in Antigona
- modificarea proportiei intre personaje si cor
- in plus, a introdus si al treilea protagonist => intrigi mai complexe, mai variate raporturi dramatice